Despre instruirea în alpinism

Am reuşit să finalizez partea de introducere a amplului material pe care vreau să-l scriu, despre instruirea în România. Este vorba de istoria instruirii în alpinism, cine au fost primii instructori, ghizi, care au fost primele şcoli şi cum a evoluat instruirea în România, la modul general.

Lucrând la acest articol, am fost extrem de surprins să constat ce mare amatorism a existat în alpinismul nostru - cu câteva excepţii - de-a lungul timpului. Aproape toţi cei care au instruit au fost alpinişti amatori, auto didacţi, fără studii sau cercetări în domeniu... Practicanţi şi atât!

Alpinismul este o activitate practică, prin definiţie. Dar pentru a forma un cadru legal de instruire, la nivel naţional, este nevoie de mult mai mult decât să ştii să te caţări bine. Se pare că asta încă nu au înţeles-o cei mai mulţi din alpiniştii români.

Materialul l-am postat pe două site-uri de munte mai cunoscute:
http://www.roclimbing.net/index.php?option=com_content&task=view&id=965&Itemid=63
şi
http://www.carpati.org/articol/istoria_instruirii_în_alpinismul_românesc/616/

O să-l postez şi pe blog şi probabil o să mai fie postat şi pe alte site-uri.

Acum lucrez la partea a doua a materialului despre instruire, în care abordez problema instruirii în alpinismul românesc de azi. Când va fi gata, revin cu detalii.